Analiza proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014

Autor: Dumitru Budianschi

Ministerul Finanțelor a elaborat și a publicat spre consultare propunerile pentru modificarea Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181/2014. În acest context, am efectuat o analiză a propunerilor date prin prisma respectării principiilor de bună guvernare și a bunelor practici din finanțele publice. Analiza (vezi Anexa) a scos la iveală că propunerile prezentate, în marea majoritate, vin să îmbunătățească înțelegerea prevederilor legale, să elimine unele inconsistențe și erori, însă și să diminueze semnificativ rolul Parlamentului în procesul bugetar precum și să slăbească capacitatea de planificare bugetară multianuală. Astfel, per total modificările propuse constituie un pas înapoi și o abatere de la cursul inițiat în anii precedenți în îmbunătățirea planificării multianuale și alterează controlul Parlamentar asupra procesului bugetar.

Două modificări la Legea nr. 181/2014 propuse în acest proiect sunt cruciale:

1) Abrogarea Articolului 49 „Limitele macrobugetare pe termen mediu” prin care se elimină obligativitatea elaborării și aprobarea de către Parlament a Limitelor macrobugetare pe termen mediu. Prin abrogarea acestei prevederi, Guvernul de fapt își dorește menținerea practicii existente: un proces bugetar instabil, vulnerabil, fără aplicarea politicilor anticiclice, determinat de interesele politice de moment și în consecință cu o eficiență joasă.

2) La Articolul 48 Cadrul bugetar pe termen mediu, aliniatul (3) prin care se reduc elementele de conținut pe care Guvernul este obligat să le includă în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM). Printre acestea se regăsesc așa subiecte ca:
a) modificări ale impozitelor şi taxelor, precum şi politici privind administrarea veniturilor;
b) politicile privind datoriile unităţilor administrativ-teritoriale;
c) veniturile şi cheltuielile totale ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia;
d) cheltuielile de personal ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia;
e) soldul primar al bugetului public naţional;
f) soldul bugetului public naţional şi al componentelor acestuia;
g) soldul datoriei de stat şi al datoriei unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv interne şi externe;
h) soldul garanţiilor de stat şi al garanţiilor unităţilor administrativ-teritoriale.
i) limitele transferurilor interbugetare;
j) limitele de cheltuieli ale bugetului de stat repartizate pe autorităţi publice centrale.

Astfel, prin modificarea acestui articol Guvernul dorește să excludă aceste subiecte din conținutul obligatoriu al CBTM și să fie prezentate doar la discreția Ministerului Finanțelor. Această modificare slăbește din rolul CBTM și în consecință, procesul de planificare bugetară va rămâne instabil și ineficient.

În Anexa este prezentată analiza detaliată a tuturor propunerilor, precum și sunt introduse câteva propuneri noi. De asemenea, este important de menționat că modificările ce țin de planificarea pe termen mediu și ce țin de controlul parlamentar este necesar de analizat în complex cu alte elemente. De exemplu, atunci când se vorbește de faptul că aprobarea limitelor macro-bugetare de către Parlament apare ca o verigă birocratică suplimentară sau nu este eficientă în unele țări, este bine de amintit că în aceste țări diminuarea din importanța aprobării limitelor macrobugetre vine și pe fonul unei implicări mai mari a Parlamentului la etapa CBTM, precum și a implicării în proces a unei instituții noi cum este Instituția Fiscală Independentă. În Moldova aceste două elemente practic lipsesc. În această ordine de idei, cel puțin o implicare mai mare a Parlamentului în planificarea bugetară pe termen mediu prin aprobarea CBTM în Parlament ar fi necesară.

Notă de limitare a responsabilității